f
n
m
e


 
Criza Financiara si Economica: Provocari pentru Sindicate

În perioada 3-4 aprilie 2009 s-a desfasurat la Bruxelles Forumul initiat de organizatiile sindicale europene intitulat "Criza Financiara si Economica: Provocari pentru Sindicate".
Delegatia Confederatiei Cartel ALFA a fost reprezentata de:

* Cristian Antemir
* Cojocaru Adrian
* Radmilo Felix
* Dogaru Manuela
* Stoica Ioana
* Bayer Mihai

Forumul a lansat memorandumul pentru alegerile europene, memorandum menit sa puna bazele relansarii sociale europene în contextul crizei actuale. Initiativa a intentionat sa puna în contact lumea politica si sindicala europeana pentru a propune un plan coerent pentru o economie eficace dar cu un nivel de protectie sociala ridicat.
Obiectivul a fost de a provoca partidele care participa la alegerile europene sa acorde o atentie sporita dimensiunii sociale în programele lor electorale, în speta importantei de a incorpora notiunea de "munca demna" în cadrul politicilor europene, necesitatii eliminarii situatiilor precare de munca, stoparii comercializarii îngrijirilor medicale, garantarii unui salariu minim, cresterii ajutorului social si a ajutorului pentru grupurile vulnerabile si necesitatii elaborarii unei politici de integrare a migrantilor.
Evenimentul a fost organizat de Forumul pentru o Europa Democratica, Sociala si Solidara. Au participat si reprezentanti ai Confederatiei Europene a Sindicatelor iar, din partea României, pe lânga eurodeputata Gabriela Cretu, reprezentanti ai Cartel Alfa.
Gabriela Cretu a participat la dezbaterea politica cu tema "Ce Strategie Sociala pentru Uniunea Europeana?" alaturi de Jean-Luc Dehaene, fost prim-ministru belgian, Isabelle Durant, deputata, secretara generala a Partidului Ecologist Belgian si Ewa Tomaszewska, deputata europeana poloneza.

Statele membre trebuie sa investeasca în economia sociala, care poate contribui la crestere deoarece are un potential important de a crea locuri de munca de calitate si de a consolida coeziunea sociala si teritoriala.
A fost subliniata importanta punerii în practica a principiilor comune de flexisecuritate, garantând în acelasi timp o protectie sociala adecvata fiecarui cetatean, în special un sistem de securitate sociala care sa asigure o protectie corespunzatoare în ceea ce priveste traditiile nationale.
Trebuie supravegheata în mod regulat evolutia situatiei de pe piata europeana a muncii si impactul crizei asupra acestei piete si sa ia masurile adecvate pentru a pune economiile europene pe drumul spre o crestere durabila. S-a subliniat necesitatea de a garanta un nivel de trai corespunzator pentru toti cetatenii Uniunii si solicita adoptarea de urgenta a unor masuri adecvate; s-a solicita ca politicile sociale sa fie adaptate pentru a face fata recesiunii, prin sprijinirea politicilor active referitoare la piata muncii si în domeniul incluziunii sociale si prin acordarea unei atentii deosebite celor mai vulnerabili membri ai societatii.
S-a cerut sa se evalueze de urgenta riscurile de recesiune care afecteaza sectoarele industriale din întreaga Europa pentru a interveni la nivelul UE, daca este necesar; pe lânga criza financiara, anumite probleme ale industriilor UE pot avea si alte cauze; considera ca masurile de acordare a ajutoarelor de stat ar trebui orientate cu grija, astfel încât sa nu se depaseasca compensarea efectelor crizei financiare, si ca ar trebui însotite de cele mai stricte conditii de restructurare, investitii în inovare si sustenabilitate.
Este necesara o evaluare a masurilor cuprinse în planurile nationale de redresare, în ceea ce priveste impactul imediat al acestora asupra puterii de cumparare.
S-a lansat propunerea catre Consiliul de a aproba tuturor statelor membre posibilitatea de a aplica un nivel redus de TVA pentru bunurile si serviciile eficiente din punct de vedere energetic, serviciile care necesita utilizarea intensiva a fortei de munca si care sunt furnizate la nivel local, tinând cont de efectele potentiale asupra locurilor de munca si asupra dinamizarii cererii. S-a solicitat rafinarea instrumentelor si politicilor de redresare atât la nivelul Uniunii Europene, cât si la nivelul statelor membre, capabile sa stimuleze cererea si încrederea pe teritoriul Uniunii Europene, în conformitate cu un set comun de prioritati din cadrul Strategiei de la Lisabona, precum: efectuarea de investitii în domeniul educatiei, infrastructurii, cercetarii si dezvoltarii, al formarii competentelor si învatarii continue, al eficientei energetice si tehnologiilor ecologice, al rezelelor în banda larga, al transportului urban, al industriilor si serviciilor creative, al serviciilor de sanatate si al serviciilor având ca beneficiari copiii si persoanele în vârsta.
În situatia actuala, foarte dificila, accesul la fondurile UE este necesar pentru statele membre care au aderat mai recent la UE si care nu sunt membre ale zonei euro; aceste fonduri ar reprezenta stimulentul bugetar pentru tarile care nu dispun de marja de manevra a statelor membre din zona euro, sau care înregistreaza deficite bugetare si de cont curent mari.
Statele membre trebuie sa aplice reforme ale regimului fiscal pentru a asigura functionarea durabila a anumitor sectoare, cum ar fi agricultura, transportul si energia, care au un impact major asupra mediului.
Trebuie sprijinit ferm lansarea unui set de politici urbane care combina eficienta energetica în sectorul transportului si în cel imobiliar cu crearea de locuri de munca.
S-a subliniat necesitatea de realizare a unor investitii importante în urma unui efort coordonat si fara precedent în domeniile energiei, mediului si infrastructurii pentru a sustine dezvoltarea durabila, pentru a contribui la crearea de locuri de munca de calitate si pentru a asigura coeziunea sociala; considera, prin urmare, ca eforturile pe care populatia este chemata sa le depuna vor fi cu atât mai bine acceptate cu cât acestea vor fi percepute ca fiind echitabile, pe de o parte, si cu cât vor garanta mai mult insertia profesionala si integrarea sociala, pe de alta parte.
Trebuie realizata o coerenta sporita între prezentul plan de redresare la nivelul statelor membre, obiectivele si prioritatile Strategiei de la Lisabona, orientarile integrate si programele nationale de reforma, precum si utilizarea facilitatilor de flexibilitate oferite de Pactul de stabilitate si crestere revizuit.
Actuala criza nu ar trebui folosita drept pretext pentru a amâna reorientarea extrem de necesara a cheltuielilor catre investitiile "ecologice", ci, în schimb, ar trebui sa fie folosita drept stimulent suplimentar pentru o astfel de reorientare si reitereaza, în acest context, importanta revizuirii bugetare planificate pentru 2009, care nu ar trebui sa se limiteze la o viziune teoretica a caracteristicilor bugetului dupa 2013, ci ar trebui sa includa propuneri îndraznete referitoare la o modificare a programarii cu ocazia revizuirii la jumatatea perioadei a programelor multianuale pentru a raspunde crizei actuale, promovând dezvoltarea durabila si tinând seama de provocarile aduse de schimbarile climatice.
Au fost subliniate consecintele economice si sociale extrem de negative ale crizei în multe dintre noile state membre, care constituie un risc substantial de crestere economica si stabilitate reduse si de crestere a saraciei; în plus, se asteapta ca efecte colaterale sa afecteze euro si economiile din zona euro; solicita, prin urmare, o abordare coordonata la nivelul Comunitatii având în vedere solidaritatea comunitara si asumarea unei responsabilitati colective în aceasta privinta; trebuie revizuiate si consolidate toate instrumentele destinate stabilizarii statelor membre afectate, inclusiv stabilizarii ratelor de schimb, astfel încât sa se poate puna în aplicare prevederi de siguranta si pachete de raspuns rapide si eficiente.